Poll without page-refresh
Espainiera, Gaztelania
Español, Castellano
Non mintzatzen den:
Argentina , Bolivia , Txile , Kolonbia , Costa Rica , Kuba , Dominikar Errepublika , Ekuador , Ekuatore Ginea , Espainia , Guatemala , Honduras , Mexiko , Nikaragua , Panama , Paraguai , Peru , Puerto Rico , Salbador , Uruguai , Venezuela talde esanguratsuak non: Andorra , Aruba , Belize , Brasil , Kanada , Gibraltar , Israel , Maroko , Holandar Antillak , Trinidad eta Tobago , Ameriketako Estatu Batuak , Filipinak
Eskualdea:
Europako gune batzuk, Ertamerika eta Hego Amerikako gehiengoa, Ipar Amerikako gune batzuk eta karibea ; baita immigrante taldeak kontinente guztietan
Guztira hiztunak:
410 milioi, hauetatik 390 milioik ama-hizkuntza bezala
Rankina :
2
Hizkuntza familia :
Indo-Europarra
Italikoa
Erromantzea
Iberiarra
Espainiera, Gaztelania
Estatus ofiziala
Hizkuntza ofiziala:
Argentina , Bolivia , Txile , Kolonbia , Costa Rica , Kuba , Dominikar Errepublika , Ekuador , Mendebaldeko Sahara , Ekuatore Ginea , Espainia , Guatemala , Honduras , Mexiko , Mexiko Berria (AEB ), Nikaragua , Panama , Paraguai , Peru , Puerto Rico , El Salvador , Uruguai , Venezuela
Araugilea :
Asociacion de Academias de la Lengua Española (Real Academia Española )
Hizkuntza kodeak
ISO 639-1 :
es
ISO 639-2 :
spa
ISO 639-3 :
spa
Gaztelania hitz egiten den lurraldeak.
Oharra : baliteke orri honek NAF fonetika ikurrak edukitzea Unicoden .
Gaztelania edo espainiera hizkuntza erromantze bat da, Iberiar taldekoa. Erdi Aroko Gaztelako Erresuman sortu zen, latin arruntak euskararekin izandako ukipenen ondorio. Honela, espainierak euskararen hainbat ezaugarri fonetiko gorde ditu (bost bokaleko sistema, hasierako "f"-a galtzea...).
Munduan 360 milioi pertsonak ama-hizkuntza dute. Espainia eta Amerika Latinarraren ia estatu guztietan hizkuntza ofiziala da. Ama hizkuntza moduan munduko bigarren hizkuntza erabiliena da, txineraren atzetik. Bigarren hizkuntzatzat dutenak kontuan hartuz (430 milioi pertsona), munduko laugarren hizkuntza da; txinera, ingelesa eta hindiaren atzetik.
Gaztelerazko lurraldea
Alfabetikoki sailkatuta
Ama hizkuntza bezala duten hiztun kopuruaz sailkatuta
Andorra (40,000)
Argentina (41,248,000)
Australia (150,000)
Belize (130,000)
Bolivia (7,010,000)
Brasil (19,700,000)
Canada (272,000)
Txile (15,795,000)
Txina (250,000)
Kolonbia (45,600,000)
Costa Rica (4,220,000)
Kuba (11,285,000)
Dominikar Errepublika (8,850,000)
Ekuador (10,946,000)
El Salvador (6,859,000)
Ekuatore Ginea (447,000)
Finlandia (17,200)
Frantzia (2,100,000)
Alemania (410,000)
Guatemala (8,163,000)
Guyana (198,000)
Haiti (1,650,000)
Honduras (7,267,000)
Israel (160,000)
Italia (455,000)
Japonia (500,000)
Libano (2,300)
Mexiko (106,255,000)
Maroko (86,000)
Nikaragua (5,503,000)
Panama (3,108,000)
Paraguai (4,737,000)
Peru (26,152,265)
Filipinak (2.658)
Puerto Rico (4,017,000)
Errumania (7,000)
Errusia (1,200,000)
Espainia (44,400,000 )
Hego Korea (90,000)
Suedia (39,700)
Turkia (29,500)
Ameriketako Estatu Batuak (41,000,000)
Erresuma Batua (900,000)
Uruguai (3,442,000)
Venezuela (26,021,000)
Mendebaldeko Sahara (341,000)
Mexiko (106,255,000)
Kolonbia (45,600,000)
Espainia (44,400,000)
Argentina (41,248,000)
Ameriketako Estatu Batuak (41,000,000)
Peru (26,152,265)
Venezuela (26,021,000)
Brasil (19,700,000)
Txile (15,795,000)
Kuba (11,285,000)
Ekuador (10,946,000)
Dominikar Errepublika (8,850,000)
Guatemala (8,163,000)
Honduras (7,267,000)
Bolivia (7,010,000)
El Salvador (6,859,000)
Nikaragua (5,503,000)
Paraguai (4,737,000)
Costa Rica (4,220,000)
Puerto Rico (4,017,000)
Uruguai (3,442,000)
Panama (3,108,000)
Filipinak (2.658)
Frantzia (2,100,000)
Haiti (1,650,000)
Errusia (1,200,000)
Erresuma Batua (900,000)
Japonia (500,000)
Italia (455,000)
Ekuatore Ginea (447,000)
Alemania (410,000)
Mendebaldeko Sahara (341,000)
Kanada (272,000)
Txina (250,000)
Guyana (198,000)
Israel (160,000)
Australia (150,000)
Belize (130,000)
Hego Korea (90,000)
Maroko (86,000)
Andorra (40,000)
Suedia (39,700)
Turkia (29,500)
Finlandia (17,200)
Errumania (7,000)
Libano (2,300)
Hiztegi laburra
derecha: eskuin
izquierda: ezker
abajo: behera
piedra: harri
bien: ongi
mal: gaizki
al lado: ondoan
hola: kaixo
buenos días: egun on
buenas tardes: arratsalde on
buenas noches: gabon
adiós: agur'
saludar: agurtu
despedirse: agurtu
¡hasta la vista!: hurren arte!
¡hasta luego!: gero arte!
por favor: mesedez , arren
¿qué tal?: zer moduz?
bien, ¿y tú?: ongi/ondo, eta zu?
lo siento, perdón: barkatu
¿qué hora es?: zer ordu da?
eres muy guapo/guapa: oso polita zara
muchas gracias: eskerrik asko
de nada: ez horregatik
te quiero: maite zaitut
feliz: pozik
triste: goibel
enfadado/a: haserre
aburrido/a: aspertuta
sí: bai
no: ez
no entiendo: ez dut ulertzen
no fumar: ez erre
agujero: zulo
caserío: baserri
ratoncillo: sagutxo
perro: zakur
gato: katu
pan: ogi
panadería: okindegi
comida: janari
desayuno: gosari
almuerzo: bazkari
cena: afari
calle: kale
fiesta: jai
juerga: parranda
boina: txapel
felicidades: zorionak
amigo/amiga: lagun
madre: ama
padre: aita
padres: gurasoak
abuelo: aitona
abuela: amona
hijo: seme
hija: alaba
hermano: anaia edo neba
hermana: arreba edo ahizpa
casa: etxe
dinero: diru
deporte: kirol
nuevo: berri
viejo: zahar
nombre: izen
apellido: deitura
pueblo: herri
ciudad: hiri
monte: mendi
llanada: lautada
valle: haran
mar: itsaso
río: ibai
sol: eguzki
nube: hodei
viento: haize
cielo: zeru
estrella: izar
marte: marte
venus: artizar
luna: ilargi
lluvia: euri
nieve: elur
granizo: txingor
flor: lore
Historia
Ikus, gainera
Kanpo loturak